Prima CRIMA in direct!

Sa va povestesc despre prima crima in direct : Acum vreo 2-3 ani de zile, pe malul marii, un tata si baietelul lui de vreo 3-4 anisori descopera un crab. Marea mai aduce vietati debusolate, daca este agitata de la vreo furtuna sau daca se creeaza conditii pentru asa ceva. Asa ca un crab pe mal de mare nu este o mare tragedie, selectia naturala isi spune cuvantul in aceste cazuri si asta ma face impasibil la astfel de vietati nenorocite de soarta care sunt destinate pieirii.

Totusi, altceva mi-a atras atentia… Dialogul dintre cele doua personaje:

-Uite un crab! Vezi?! Asa arata un crab… Are clesti, picioare …

-Au ! Misca! Omoara-l tati!

Urechea mea era deja in spate, si exclamatia m-a facut sa intorc capul si am vazut copilul aratand cu degetul si tatal “killarind” crabul cu o ceva la indemana, piatra ceva…

Nici dupa atata timp nu mi-a iesit din minte scena. Nu pot decat sa-mi imaginez o viata “veche” lipsita de tehnologii, in care omul isi crestea orataniile si le sacrifica pentru a le pune la masa in ciorbe, mancaruri, fripturi … etc. Oare acea viata, daca avea un copil, cum facea sa faca toate astea prin ochii copilului? Oare ce explicatii dadea? Si de ce copilul asta de care povestesc mai sus are definitia “mortii” ?

Acum, nu mai alergam dupa gaini prin gradina, nu mai taiem porcul pentru ca nu ne mai lasa sus-pusii, si se cam scoate imaginea sacrificiului pentru a pune pe masa din fata privitorilor si mai ales a privitorilor tineri. Vor avea grija autoritatile sa uite ce este o rosie, o vanata si sa stie ca doar fastfood-urile au ce le trebuie pentru hranire.

Totusi de unde stia copilul ca trebuie omorat acel crab? Ce instinct a fost actionat? Instinctul de conservare? Copii sunt curiosi din fire, ei descopera, si cerceteaza si naivi din fire, daca nu au un model, vor crede ca lamaia si ceapa sunt doar niste fructe si legume ca oricare altele. Am vazut copii care mananca ceapa si lamaie ca pe mar, pentru simplul motiv ca nimeni in jurul lor nu se stramba…

Deci, copilul a reactionat ca un model. Modelul poate fi “desenat” in figurile din jurul lui si poti ajunge la concluzia ca ce vede acasa aia face si el… dar asta se stie. Dar de ce “omoara-l!” ?

Singura scuza a parintilor lui este doar faptul ca lasa copilul prea mult la televizor, si asta este singurul gand care il am pentru a-l scuza pe parinte. Totusi … mai e ceva…

Figura tatalui cand “killareste” crabul !

crab

 

P.S. Oare ce profesie va avea acel baietel? Care ii vor fi veleitatile, valorile si normele dupa care isi va trai viata?